Institutia pompierilor este una dintre cele mai vechi din oras.
In anul 1870, primul ” pompier” era un paznic cu sediul in turnul catedralei greco-catolice Sf. Nicolae. Fiind platit de Primarie, avea misiunea de a semnaliza incendiile din oras prin batai de clopot. Incendii care erau numeroase, dat fiind utilizarea majoritara a lemnului in constructii. Un incendiu celebru in istoria orasului este cel din ianuarie 1875 care distruge iremediabil fabrica de chibrituri Janky Antal (poate de acolo avertismentele de pe cutiile chibrituri:)).
In 1872 ia fiinta Asociatia pompierilor voluntari, cu 165 de membri. Dupa 1880 apare prima unitate de pompieri profesionisti, platita de Primarie, cu un efectiv constant de 25 de oameni. Imbinand utilul cu placutul, pompierii aveau si o trupa de fanfara care oferea numeroase concerte de muzica de promenada, mai ales in piata din fata Teatrului.
Dupa 1900 pompierii puteau fi alertati telefonic la numarul de telefon 16. Sesizarea telefonica a incendiilor nu a intrunit adeziunea populatiei, care , spre deosebire de zilele noastre, dorea sa fie direct implicata in stingerea incendiului si considera ca un incendiu trebuie adus la cunostinta intregului oras, oferirea de ajutor fiind o obligatie cetateneasca. In urma multiplelor reclamatii, s-a renuntat la telefon si s-a revenit la clopot. Plus un drapel rosu arborat in directia unde era incendiul. Numarul de batai de clopot indica locatia incendiului: 2 batai pentru Orasul nou, 3 pentru vestul Olosigului, 4 pentru estul Olosigului, 5 pentru Velenta si 6 pentru zona de sud a Velentei.
Miercuri, 1 iunie, cu ocazia Zilei Internationale a copilului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta organizează „Ziua Porţilor Deschise”.
Astfel, sediile Detaşamentului 1 Pompieri Oradea, str. Avram Iancu nr. 9, Detaşamentului 2 Pompieri Oradea, str. Aluminei nr. 5 sunt deschise vizitatorilor care doresc sa afle mai multe despre modul de functionare si dotarile acestor institutii.