Oradea în date demografice. Scăderea demografică din ultimii 20 de ani.

Verificând datele demografice despre Oradea disponibile pe internet se poate constata că, cel puţin la nivelul pur statistic, în ultimii 20 de ani am avut de a face cu un fel de seism demografic cu implicaţii mai puţin perceptibile în vâltoarea vieţii de zi cu zi. Oscilaţiile şi schimbările demografice de anvergura celor expuse mai jos obligă, în bună măsură, la căutarea unei explicaţii pentru francheţea cifrelor. Complexitatea evoluţiilor demografice exclude din start orice concluzii pripite şi presupune elaborarea unor studii complete, totuşi, fără a exista garanţia unor previziuni sigure privind evoluţiile demografice viitoare.

Ce spun datele disponibile ?

La tastarea cuvintelor ”demografie”, ”Oradea”, primul rezultat pe motorul de căutare GOOGLE apare concretizat într-un tabel publicat de Wikipedia.org cu datele referitoare la evoluţia populaţiei oraşului Oradea din 1787 până în 2009. Singurele scăderi de populaţie din istoria urbei sunt înregistrate după cel de al doilea război mondial şi între anii 1992 -2009. Pierderile de populaţie datorate războiului trebuie corelate în special cu deportarea comunităţii evreieşti în lagărele morţii, apoi cu mişcarea demografică (refugiere) datorată arbitrajului de la Viena din 1940 şi revenirii oraşului în graniţele României la 12 octombrie 1944. Scăderea de populaţie între anii 1941 şi 1948 este potrivit statisticilor de 11, 47 % de la 92.942 la 82.282 de suflete. Este posibil ca cifrele să fi fost mai mari şi fac obiectul unor dispute datorită suspiciunilor privind manipularea datelor. Sigur este că la o asemenea cifră s-a ajuns prin deportarea masivă de populaţie, un număr important de refugiaţi şi prin consecinţele războiului.

În ceea ce priveşte scăderea demografică de după 1992, cauzele principale puse în cauză de către cercetătorii în domeniu sunt scăderea indicelui natalităţii şi mişcarea migratorie soldată cu plecarea mai multor locuitori decât venirea altora noi. Cifrele absolute prezentate de site-ul amintit prezintă o scădere de a populaţiei oraşului de la 222.741 locuitori în 1992 la 206.614 la recensământul din anul 2002. După o estimare a Institutului Naţional de Statistică de 204.882 locuitori pentru anul 2009 putem observa o reducere a populaţiei cu 7,2 %. Şi în aceşti ani sesizăm un recul dramatic al populaţiei neobişnuit într-o perioadă de pace.

Rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 (publicate aici in octombrie 2011) evaluează populatia Oradiei la 184.461 locuitori, indicând o scădere a populaţie cu 10 procente într-o perioadă de 10 ani.

Datele sunt tulburăroare pentru a nu ne pune măcar câteva întebări.

O catastrofă demografică sau o ajustare a unui dezechilibru ?

La nivel naţional unii specialişti explică scăderea dramatică de populaţie prin apariţia unor corecţii datorate schimbării de regim. Ridicarea interdicţiei avorturilor şi reorientarea unor locuitori spre zonele rurale ca urmare a disponibilizărilor din economia etatizată sunt fenomene care semnifică aceste corecţii. După Vasile Gheţău directorul Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” din Bucureşti “30 de milioane de locuitori în anul 2000, aşa cum prevedeau documentele epocii, era o iluzie. Prețul pe care l-a platit însă populaţia în contextul politicii pro-nataliste forţate a vechiului regim a fost imens” ( Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6834233-vasile-ghetau ).

O latură pozitivă a evoluţiei populaţiei în perioda comunistă este grăbirea tranziţiei demografice prin schimbarea raporturilor între numărul locuitorilor rezidenţi în mediul rural şi cei din cel urban în dauna satelor.

Scăderea numărului de locuitori ai marilor oraşe din România are ca explicaţie şi îmbătrânirea populaţiei. Pentru acest fenomen este ilustrativ un tabel prezentat de către Direcţia Judeţeană de Statistică – Bihor pentru întreg judeţul (sursa www.bihor.insse.ro). Astfel dacă în anul 1990 dintr-o populaţie de 660.116 de locuitori, în judeţul Bihor erau 110.308 persoane cu vârstă de peste 60 de ani, adică 17 %, în 2009 dintr-o populaţie ajunsă la 593.055 de locuitori, 115.825, 20 % intrau în această categorie de vârstă. La nivelul judeţului populaţia a scăzut cu 10 % în aceşti ani. Faţă de acestă reducere, evident, îmbătrânirea pare mult mai redusă şi nu explică scăderea demografică. Mult mai dramatică este scăderea numărului de persoane tinere (0-14 ani) de la 146.614 în 1990 la 94.305 în 2009, adică 64%. Explicaţia este rata scăzută a natalităţii (click pentru a mări imaginea).

Datele observabile în demografia istorică arată că rata căsătoriilor variază cel mai mult în perioade de criză ecomomică, instabilitate politică, sau evenimente percepute drept negative precum războaie, epidemii etc. Spre exemplu, în perioada care a precedat revoluţia franceză de la 1789 impactul psihologic al scumpirii grânelor, accentuat de perspectivele politice, a avut ca rezultat un deficit de 10.000 de căsătorii în 1788 şi de 24.000 în 1789, urmat de cel al naşterilor între 10.000 şi 30.000.

Scăderea de populaţie nu se explică nici prin diminuarea speranţei de viaţă pentru că ea nu pare să fi scăzut decât în anii 90. Prin urmare concluziile despre scăderea cu până la 7 ani a speranţei de viaţă  în cazul bărbaţilor, mai ales în prima decadă, nu se confirmă în Bihor. Potrivit unui tabel publicat de Direcţia Judeteană de Statistică, durata de viaţă a crescut de la 65,15 ani la bărbaţi şi 71,24 ani la femei în 1990-1992 la 68,74, respectiv 75,01 ani în perioada 2006-2008.

O scădere importantă în mediul urban este înregistrată în ultimii 20 de ani în dreptul soldului migraţiei interne în judeţul Bihor. Datele statistice disponibile pentru ultimii ani arată că mediul urban atrage din ce în ce mai puţin, iar cel rural devine un loc sub soare mai ispititor.

Nu dispunem de date statistice privitoare la migraţia în teritoriul naţional sau cel european dinspre Oradea sau judeţul Bihor, dar este de presupus că un număr important de foşti locuitori orădeni se află în alte locuri din Romania sau peste graniţe.

În concluzie, datele statistice arată că Romania nu mai pare atractivă pentru mulţi dintre locuitorii ei şi nici Oradea nu face excepţie.  Date statistice din perioada 1992-2002, valabile pentru Timişoara sau Cluj arată însă că Oradea, capitala Crişanei, este mai puţin atractivă decât capitala Banatului sau cea a Transilvaniei. Să ne reamintim că populaţia oraşului Oradea s-a redus cu 7,2%. Dacă Timişoara a scăzut  în această perioadă cu numai 4,8 %, populaţia Clujului a scăzut cu doar 3,2 % ajungând din urmă chiar numărul de locuitori ai capitalei Banatului.  Oraşe mai mici cum sunt Satu-Mare sau Zalăul urmează acelaşi regim de declin mai mare al populaţiei cu 12%, respectiv 8%.

Explicaţia acestor date este în mare parte dată de factori culturali sau de mediul de afaceri. În ultimii ani cele două centre universitare au devenit atractive pentru absolvenţi şi după studii, probabil şi datorită mediului de afaceri. Oraşele cu care Oradea a fost comparată au reprezentat probabil, oraşe mai “cool” pentru mulţi orădeni plecaţi la studii acolo.

Statisticile din ultimii ani au arătat în mod constant că rata şomajului în Bihor este una dintre cele mai reduse din ţară, ceea ce ar putea indica şi că zona are nevoie de fortă de muncă. Cum evoluţia populaţiei a avut un trend negativ în ultimii 20 de ani, cu un uşor reviriment în ultimii ani, pare destul de clar că un eventual surplus de fortă de muncă nu poate să vină decât din afară. O viaţă economică sau culturală mai animată, eventual şi cu un centru istoric mai atractiv va cântări mai mult în alegerea cuiva de a investi sau a se stabili la Oradea şi nu, dimpotrivă, de a pleca cu prima ocazie.

Mai multe despre rezultatele Recensamântului din 2011 puteţi citi aici