Oradea, 22 decembrie 1989.
Daca a fost sau nu Revolutie cred ca a lamurit-o Corneliu Porumboiu in filmul sau. Acestea sunt o parte din fotografiile pastrate din data de 22 decembrie, la Oradea, in piata Unirii. Cine stie, poate recunoasteti pe cineva. Iar daca va amintiti ce faceati in acea vineri, pe la amiaza, ne-ar placea sa auzim povestea.
Mai multe fotografii cu evenimentele din decembrie 1989 de la Oradea precum si marturi ale participantilor la evenimente puteti gasi in cartea : “Revolutia romana la Oradea. Documente.Marturii”, Editura Arca, 2009
![Legătura lui Mihai Viteazul cu Oradea, deși poate părea, la prima vedere, mai puțin importantă pentru epopeea marelui domn, este probată de câteva fapte istorice. Ea poate fi înscrisă în […]](https://www.oradeamea.com/wp-content/uploads/2019/09/mihai-36x36.jpg "Mihai Viteazul și Oradea"){kind=small}
![În vara anului 1873 Ioan Slavici s-a mutat la Oradea. Acest episod orădean va însemna mult pentru cel care va deveni unul dintre scriitorii clasici ai literaturii române, cunoscut, mai […]](https://www.oradeamea.com/wp-content/uploads/2019/07/Miron-Romanul-sursa-Catedralaveche.ro_-36x36.jpg "Ioan Slavici la Oradea"){kind=small}
Eram in clasa a 9-a la Liceu pe vremea aia si imi amintesc ca si ieri ce nebunie era. Auzisem ceva la TV dar nu intelegeam prea multe . Stiu ca era vinerea si nu voi uita nicodata. Mama era internata la Spitalul de recuperare in Felix si tata ma trimisese sa-i duc mamei mancare de post ( de cand stiu mama postea vinerea).
Am luat trenul ( era tren pe atunci ) cred ca era in jur de ora 1 dupa amiaza. De la Girisu de Cris la Oradea era aproximativ jumate de ora de facut. In compartiment cu o alta fata din zona , vorbeam aiurea despre situatia care incepea sa fie in tara fara ca sa fiu constienta despre ce mai tarziu avea sa se intample.
Ajunsa in Gara Oradea asteptam tramvaiul spre Nufarul impreuna cu fata cu care eram in compartimentul trenului. Lumea era agitata si afara din magazine . Masinile clancsonau si steaguri atarnau afara prin geamurile deschise. Lumea arata semnul victoriei cu cele doua degete ale mainii . Fata incepuse sa planga in Tramvai si zicea : “cred ca la ora doua ne omoara pe toti “…( nici nu stia ce reprezinta cele doua degete in V ) . Nici nu apucasem sa am vreo reactie , pentru prima data auzisem Hora Unirii la difuzor in tramvai . Eram confuza si nu ma gandeam la nimic altceva decat sa ajung la mama cu mancarea . Tramvaiul a mers nu mai mult de doua statii pana la Magazinul Crisul , am coborat si am luat-o pe jos pe principala. Aveam o singura tinta : MAMA.
Lumea era pe starzi inebunita strigand “libertate, jos comunismul , armata e cu noi …”
Nu vazusem niciodata pana atunci tractoare cu remorci pline cu oameni pe Principala …era ca intr-un film scapat de sub control , o nebunie dezlantuita si totul in direct . Apropriindu-ma de Centru , era tot mai greu sa inaintez , tot mai multa lume , tot mai multa dezlantuire tot mai mare haos . Am ajuns in final la capat Nufarul insa nici un autobuz nu mai mergea spre Felix . Am intrat in panica abea atunci . Nu stiam ce sa fac …eram super speriata si obosita . Nici nu vroiam ca mama sa astepte flamanda , nu vroiam sa-l dezamagesc pe tata .
La un moment dat am vazut tancuri indreptandu-se spre Felix , am inceput sa plang . Eram pierduta . Trebuia sa ajung inapoi la gara sa iau trenul spre casa, trebuia sa ajung la mama. Ce dilema …eram innebunita . Am renuntat sa merg pe jos spre Felix , era mult prea departe si ar fi trebuit sa vin si innapoi . ( asa gandeam atunci ) .
Am pornit spre gara ingrozita si dezorientata …auzisem ca pe langa vama cu Ungaria incepea sa se traga cu armele. Lume pe stazi vorbea tare si non sense ( cel putin nu pentru mine in momentele alea).
Multumesc lui Dumnezeu ca trenul spre casa nu era suspendat . Pe la vreo 5 jumate cred am ajuns acasa cu sentimentul de vinovatie si cu cartofii copti in geanta .
Ma gandeam cum sa-i explic tatei.( azi Dumnezeu sa-l ierte ), dar cand sa intru in casa mama era asezata pe marginea patului si plangea . Era in pijama cu halatul de casa vrede deschis si papucii rosii…NU VOI UITA NICIODATA. Am incremenit .
Mama plecase de dimineatza din spital fara bilet de iesire, in hainele de spital, pe jos din Felix pana in Girisu de Cris . Mama ajunsese cu putin timp inaintea mea acasa .
S-a uitat la mine , s-a uitat la tata si printre lacrimi a spus:”daca e sa murim , sa murim impreuna ” si eu intinzandu-i punga cu cartofi am zis: “Mama ,ti-o fi foame …”
A fost un moment pe care nu-l voi uita nicodata .
Eu am mers pina in oras in centru dimineata – nu era mare agitatie inca. Tin minte ca m-au frapat oamenii care indoiau de zor panourile cu propaganda comunista (le-au pus la pamint pana la urma) de pe Bdul Decebal. Si pe tramvai oamenii susoteau/vorbeau de ceea ce se intimpla.
Fac parte din generatia care a auzit doar ce s-a intamplat…si ne este foarte greu sa ne imaginam!cu toate astea ma trec fiorii atunci cand privesc asemenea poze!Impresionant,marcand de-a dreptul.
eram cu tata acasa,ne pregateam de craciun .dar,ne-am oprit in fata tv si plangeam.nu ne-a dat voie sa mergem in cntru.aveam 17 ani pe atunci.era speriat intr-un fel pt.ca nu stia ce o sa urmeze.
Aveam 16 ani ne pregateam de chef la o casa , si din intimplare am deschis TV , si vazusem ce se in timpla in tara. Saraca MAMA venea dupa mine ca eu sa nu merg acasa singura ,fugeam prin centru , neam speriat ca vorbeau oameni ca au otravit apa potabitla, si ne grabeam acasa ca frati mei sa nu deschida robinetu si sa foloseasca din apa otravita. Tata era la Bucuresti , nu stiam de el nimic, mama plangea si noi la fel.
De felul meu sint un entuziast! Vineri, la ora 12, am luat aparatul radio portabil si cu sonorul dat la maxim am plecat catre … serviciu. Lucram intr-o Centrala Telefonica!! Eram toti entuziasmati! A doua zi, fiind liber, am plecat la Bucuresti si am petrecut vreo doua zile ” Revolutia Romina”!! M-am desumflat repede! Poate fiind mai in afara, am vazut alfel lucrurile. Am facut armata si sint un tip practic cu o logica aproape de paranoia! M-am desumflat repede pentru ca erau prea multe “chestii ciudate”. Am fost
tentat sa intru intr-un lantz uman care scoteau uniforme, geci de piele, echipamente si chiar arme, toate aveau tenta gri!! dintr-o cladire, pe strada Batistei!!! Prea erau la liber! Era dubios! M-am intors acasa … Astazi, cind OAMENI din Timisoara se uita la mine eu plec in jos capul. Imi este rusine ca n-am stat in strada sa-i alungam pe cei ce stateau la “manete si sfori”. Imi pare rau! De la Ploiesti, “Manole”.
Apropo’ de poze. Faceti poze! Va rog sa faceti cit mai multe poze! Sint atit de multe lucruri pe care, peste ani le poti descoperi, comentind o poza! Cu mult drag, La multi ani!
Degeaba, tot ce sa intamplat in 1989 decembrie pacat de cei care au dat sangele si viata pt ca sa fie la fel sau mai rau! Degeaba, tot ei conduc cei care erau langa foc, Romania a ramas o tara plin de stres, numai bani conteaza? Romanania e o tara ratat! si va ramane, pacat! din nou spun! DEGEABA! Cand vad pozele din revolutie 89, mila de cei care au iesit pe strada si erau plind de bucurie, sperante spre o viata real mai buna si nu virtual doar scris sau spus pe strazile de oameni pacaliti…. si la urma erau fraieriti….DEGEABA!!!
eu eram in balcon atunci, steagul ce l mare eu iam taiat stema si l-am arborat, este trist cand vad pozele cand ma gandesc ca am facut o revolutie si ………puncte puncte nu mai zic nimica….ii las mostenire tara si revolutia tuturor celor care sau inbogatit si copiiilorcare ne injura pe strada
MA NUMESC REICH LADISLAU ALEXANDRU,AM DOMICILIAT IN ORADEA STR.DIMBULUI 2,AM CONDUS O SECTIE DE TRICOTAJE,A CAP LAZARENI ,ERA ATELIERUL LA NOI ACASA ,,,IN DATA DE 20 CU DORI TESCU AM PLECAT LA TIMISOARA ,,FIND DATI JOS DIN TREN IN ARAD ,CU O MASINA DE OCAZIE PE OCOLITE AM AJUNS IN TIMISOARA, ,CEL DE LA OPERA MA STIU ,,PE 22 DIMINEATA AM FOST INAPOI IN ORADEA,AM OPRIT PRODUCTIA IN SECTIE SI AM IESIT AFARA PE STRADA ,CU FETELE CARE LUCRAU LA NOI,,COBORIND LA MAGAZINUL CRISUL ,UNDE ERA O PATRULA FORMATA DIN MILITIENI ,TREI LA NUMMAR ,DOI SOLDATI ,DOI ,FOSTELE GARZI PATRIOTICE,SI DOI TREI CIVILI ,FOST TURNATORI ,AM VRUT SA II DEZARMAM ,DAR AU FUGIT CARE IN COLO ,POATE AM VAZUT CA NU MAI ESTE CE SA FACA ,INCA CEAUSESCU NU ERA CAZUT ,,DAR SE STIA CA TIMISOARA ESTE LIBER,DE ACOLO M-AM DUS LA BISERICA DIN FATA FOSTEI CLADIRI,AL SECURITATI ,,AM INTRAT INAUNTRU PUNINDUL PE CEL CE INGRIJESTE ACOLO SA TRAGA CLOPOTELE ,,LA IESIREA DIN BISERICA ,AM FOST LUAT PE UMAR ATUNCI APARUSE PRIMELE DRAPELE GAURITE ,CARE AU FOST SCOASE DE LA POLICLINICA DE VIZ=AVI,CARE NU ERAU GAURITE NOI LE AM ,,GAURIT ,,FORTIND POARTA CLADIRI ,,CLADIRI SECURITATI ,,INTRIND IN CURTE ,,ERA O PRIVELISTE EMOTIONANTA ,CITEVA TAB-URI IN POZITIE DE LUPTA CAM O COMPANIE DE SOLDATI ,CINE ISI ADUCE AMINTE ,MA STIE ,PURTAM O SALOPETA NEAGRA DE FIS,CU CIZME SCURTA DE CULOARE GALBENA, ACEL OFITER CARE ERA COMANDANT ACOLO A VRUT SA NE OPREASCA ,SA MA OPREASCA PE MINE VAZUNDUMA MAI ACTIV ,IAM RUPT GRADELE ,AM SCOS FOTGRAFIA BAIATULUI MEU ,CARE IN ACELE TIMPURI ERA MILITAR IN TERMEN LA FETESTI ,PRIN ACESTA AM INPRESIONAT MILITARI ,,IAM SPUS ,,TRAGETI FRATILOR AM UN BAIAT IN ARMATA CA SI VOI,,,…DACA NU TRAGETI DEPUNETI ARMELE ,DEJA POPORUL INTRASE IN CLADIRE ,,PRELUIND COMANDA AM OPRIT DISTRUGEREA ,CAUTIND DUPA DETINUTI ,CEACE NU A ADUS REZULTAT FUSESERA MUTATI ,IN ALTA PARTE CU CITEVA ORE INAINTE,DUPA CITEVA ZILE IN URMA AM AFLAT ,DACA INNTERESEAZA PE CINEVA CONTINUI..DOMNUL AD.CARP MIHAI POATE SA CONFIRME CU RESPECT LACI REICH
Si pentru ce toate astea? Toata tara e distrusa!! In cladirea primariei erau mai multe institutii: Casa de pensii, OJT,ONT,ADAS, garzile patriotice, plus toate serviciile care apartineau de primarie!! Vreau sa va spun ca, au spart usa laterala (actuala Primariei) si au intrat in toate birourile, au spart, furat bani si lucruri mai importante prin birouri!! Televizorul si telefonul din biroul directorului au fost sparte! scaune si birouri faramate, documentele erau in fisete de metal, le-au deschis, dar vazand ca sunt hartii, le-au lasat! Asta a insemnat revolutia in Oradea! vandalizarea institutiilor!! Noroc ca a venit armata repede si au plecat vandalii!! Nu toata lumea era comunista! S-a intamplat ca nu eram in birouri, dar oare ne omorau? pt ca toata lumea care era pe acolo era comunista – in ideile lor – dar eu de pilda nu am fost comunista, imi castigam o paine si imi vedeam de treaba mea!! Se lauda un domn mai sus ca el intrat in cladirea securitatii!! Daca intrati in cladirile armatei, azi va facea familia parastas!! Si ce ati castigat domnul Reich! Imbogatirea urgenta a unora, distrugerea industriei din Oradea si toata tara, saracirea pana la maxim a unora, transformarea tarii in colonie, vinderea a tot, inclusiv subsolul!! Siiiiii va place? Suntem ascultati la telefoane si azi mai rau ca atunci!! Securitatea e mai rea ca atunci!! Ce ati castigat?
eu eram in balcon…si chiar ma vad acolo
Eram acolo in multimea aceea. Eu am oprit tramvaiele, ce nebunie frumoasa a fost …
In noaptea de 22 spre 23 decembrie , dupa fuga lui Ceausescu , am ramas impreuna cu portarul si dispecerul la sediul IJPIPS ( dispecer era Tiberiu Ciorba , fostul jurnalist , Dumnezeu sa-l ierte ) …. pe la ora 1.00 a sunat directorul Hasan si a cerut sa fac stampile pentru FSN ( 3 stampile pentru FSN municipal si 3 stampile pentru FSN judetean ) ….. am pornit prin oras sa-l caut pe Nacu , stampilarul care lucra la Atelierul de stampile din B-dul 6 Martie ( Dacia ) …. pe vremea aceea acest atelier era singurul autorizat sa execute stampile pentru 3- 4 judete din vestul tarii ….. am fost acasa la Nacu …. nu era acasa … era numai fiica lui …. am coborat scarile blocului din zona Sovata si am vazut pe strada farurile unei masini …. mi s-a parut ca sunt faruri de OLTCIT ( masina lui Nacu ) si am asteptat sa se apropie …. am avut noroc ….era chiar el ….. am urcat sus iar Nacu a scos o sticla de whisky ca sa sarbatorim …. acolo , in timp ce goleam paharul de bautura am vazut la televizor cum a fost adus Nicu Ceausescu …. i-am transmis lui Nacu comanda pentru cele 6 stampile si am ramas intelesi ca la ora 8 dimineata sa vin sa iau stampilele si sa le duc la Primarie ….. am plecat la sediu …pana dimineata am golit peretii de lozincile comuniste care acopereau toti peretii …..dimineata , sambata 23 decembrie 1989 , la ora 7 colegii au inceput sa vina la munca …. eu eram rupt de oboseala , flamand ( eram la munca de vineri dimineata ) …. apoi s-a dat liber la tot personalul ( se anuntau niste elicoptere cu teroristi de la Arad ) ….am pornit spre atelierul de Stampile ….. pe tramvai lumea speriata de elicopterele cu teroristi …..toti se uitau la cer ….. am ajuns la atelierul de stampile dar stampilele nu erau gata ( tehnologia era alta decat acum …..se culegea litera cu litera …. Nacu era zetar de la Tipografia CRISANA , angajat in urma cu un an ) ….. in timp ce asteptam terminarea stampilelor am intalnit-o pe colega Olimpia Suteu care locuia in acelasi bloc ….. am baut impreuna o cafea si pe urma am luat stampilele si am plecat la Primaria Oradea …. acolo am trecut prin 3-4 filtre pana am ajuns intr-o incapere aflata in stanga Salii Mari a Primariei …..multa lume acolo .. .. printre cei pe care i-am vazut acolo era si Toderas , un fost coleg de echipa pe cand jucam fotbal la juniorii de la Minerul Suncuius …. directorul mi-a spus sa dau stampilele lui Nistor Ciordas ( pe atunci vicepresedinte la Consiliul Judetean Bihor ) ….cum nu l-am vazut pe Nistor Ciordas acolo , stampilele au ajuns la Horia Cosma , directorul de la IMPS ….. asta e istoria primelor stampile ale noii democratii ….
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.876176115813826.1073741849.680071312090975&type=3