Din culisele cotidianului: “dieta” interbelică

Să o spunem răspicat de la început: orădenii din perioada interbelică mâncau multă varză. Cartoful se găsea mai greu, la fel ca şi alte alimente de bază, ca o consecinţă a războiului care tocmai se incheiase. Se mâncau trei mese pe zi. În familiile mai sărace, carnea era consumată mai degrabă de sărbători, pe când familiile înstărite îşi permiteau să consume carne săptămânal. Statistic vorbind, un orădean a consumat în medie 19 kg de carne în anul 1930, adică aproximativ 1,600 kg pe lună. Progresul economic din anii 30 a dus la creşterea consumului, în anul 1939 acelaşi orădean consumând în medie 47,7 kg, adică aproape 4 kg de carne lunar (pentru comparaţie, în 2011 consumul de carne a fost de 60kg/locuitor). Se mânca în principal carne porc, apoi carne de pasăre, vită şi foarte puţin peşte. Tot în anul de graţie 1939, orădeanul consuma jumătate de pâine pe zi, preferând pâinea neagră celei albe. În ceea ce priveşte “alimentele nesănătoase”, consumul de zahăr era de 22,5 kg pe an şi cel de cafea 1 kg pe an. Nu ştim de câte ori ieşeau orădenii acestor ani în oraş, însă cifrele oficiale înregistrau în 1939 consumul de bere la  7,5 litri/persoană, adică cam două halbe de bere pe lună, locuitorii oraşului preferând vinul.

Dacă doriţi să urmaţi o “dietă interbelică”, aflaţi mai jos meniul săptămânal pentru masa de prânz recomandat orădenilor de cotidianul Nagyvarad în 1923 .

Luni-Supă de ciuperci. Varză cu roşii.
Marţi- Supă de chimen. Mâncare de mazăre
Miercuri-Gulaş
Joi-Supă de carne. Tăieţei cu varză
Vineri-Supă de gulii. Colţunaşi cu marmeladă.
Sâmbătă- Supă de fasole. Sarmale.
Duminică- Supă de legume. Papricaş de pui.

Vă dorim poftă bună!

PS. Despre colţunaşii cu marmeladă de la Oradea, puteţi citi aici

Bibliografie
János Fleisz, Metamorfoza unui oraş: Oradea 1859-1940, Oradea 2007