Franz Joseph I la Oradea

thFranz Joseph a fost al doilea împărat al casei de Habsburg care a vizitat Oradea după Iosif al II-lea. Acesta a ajuns de tânăr la tron şi a avut o domnie îndelungată între 1848-1916. Din 1867 devine şi rege al Ungariei. Într-un articol publicat recent, istoricul orădean Bujor Dulgău a reconstituit evenimentele legate de urbea de pe Crişul Repede din informaţiile consemnate în protocoalele consiliului orăşenesc păstrate în arhivele locale, pe care le şi păstoreşte în calitate de director.
La 18 iunie 1852 împăratul a vizitat Oradea venind de la Arad. La intrarea în comitatul Bihor, Suveranul a fost întâmpinat pe teritoriul de astăzi al comunei Avram Iancu, iar în timpul vizitei prin oraş a fost însoţit de primarul de atunci, Csorba Janos. Cu acest prilej a fost iniţiată o colectă publică pentru ridicarea unei statui imperiale. Notabilităţile oraşului şi reprezentanţii bisericilor au donat importante sume de bani pentru organizarea vizitei, care, într-o primă variantă, era programată la 16 iunie 1852.
Oficialităţile, funcţionarii şi nobilii din oraş urmau să întâmpine înaltul oaspete în ţinută de paradă şi săbii de protocol. Împăratul trebuia să aibă la dispoziţie patru cai pentru trăsură şi un vizitiu, iar cazarea înaltului oaspete urma a se face la palatul episcopal romano-catolic. Cu acest prilej, pe clădiri au fost arborate numai drapele galben-negre şi însemnele imperiale. La sosire urmau să fie trase toate clopotele din oraş, după semnalul paznicului turnului orăşenesc. Pentru protocol urmau să fie pregătite 16-18 trăsuri şi o mulţime de lămpi de iluminat. Acestea din urmă trebuiau folosite în seara vizitei pentru iluminarea oraşului, după care urma să aibă loc un foc de artificii. La această vizită au fost folosite 15.000 de pahare.
A doua vizită a avut loc în ziua de 16 mai 1857, când suveranul a fost însoţit de soţia sa, Elisabeta. De această dată împăratul a fost întâmpinat la intrarea înspre Episcopia Bihor, iar pe drum au fost amenajate patru porţi triumfale.

sisi

Oraşul a fost din nou iluminat, iar primăria găzduită atunci de Hotelul „Vulturul” (pe amplasamentul actualului complex Vulturul Negru) a fost împodobită cu picturi. Pe dealul Calvaria s-a organizat un foc de artificii, dar de această dată iniţialele cuplului imperial au fost marcate prin litere de foc. O parte a drumului a fost iluminat cu torţe şi lămpi bengaleze. La balul festiv din seara aceleaşi zile a cântat o orchestră renumită din Cluj şi au fost servite mâncăruri, băuturi, prăjituri şi ceai. Pentru populaţie s-a gătit un bou la proţap şi carne de porc, iar pentru vinul servit s-au folosit între 6 şi 8 chioşcuri. Cu acest prilej pentru public au cântat şase orchestre.

Franz Ioseph cu familia imperiala

Franz Ioseph cu familia imperială

Desigur, cu asemenea ocazii, comunităţile solicitau bunăvoinţa cezaro-crăiască. Consiliul orăşenesc i-a înmânat împăratului o suplică cu câteva doleanţe ale oraşului. Era solicitat astfel decontul cheltuielilor făcute de oraş în anii 1849-1850 pentru încartiruirea armatei, care se ridicau la circa 60.000 de florini din argint. O cerere importantă pentru dezvoltarea urbanistică era desfiinţarea inelului de terenuri libere din jurul cetăţii. Oraşul cerea libertatea de negociere cu cei doi mari proprietari de teren, Capitlul şi Episcopia romano-catolică. Să nu uităm că unirea tuturor aşezărilor într-un singur oraş s-a produs abia la 1872. În sfârşit, cu aceeaşi ocazie era facilitat un împrumut pentru oraş şi amânarea construirii spitalului militar din lipsă de fonduri. Împăratul a primit cu bunăvoinţă aceste doleanţe şi a oferit chiar suma de 1000 de florini pentru ajutorarea săracilor, însă cheltuielile efectuate de autorităţi pentru vizita imperială se ridicaseră la suma de 20.000 de florini.
Unii istorici locali au menţionat şi o a treia vizită care a avut loc la 10 septembrie 1900 cu ocazia manevrelor militare desfăşurate în Bihor, dar Bujor Dulgău este de părere că aceasta a fost, de fapt, vizita arhiducelui Iosif, comandantul suprem al armatei ungare care a asistat la manevrele militare din poligonul de la Alparea cu ocazia aniversări a 70 de ani de viaţă a suveranului. Demonstraţia sa este susţinută de lipsa oricăror informaţii privind vizita lui Franz Joseph în ziarul local, „Nagyvarádi Napló”.

Bibliografie

Bujor Dulgău. Vizitele împăratului Francisc Iosif I la Oradea, în Interferenţe intelectuale. Studia in honorem Aurel Chiriac sexagenarii, Oradea, 2012, p. 157-159.